Rostogol păzește pepenii
de
citită de Sofia Mincă Borțun
Asculți nelimitat
Adaugă la wishlist
Despre Rostogol păzește pepenii carte
A venit vara la ferma unde locuiește Rostogol cu mama și cu cei zece frați ai lui. Odată cu vremea frumoasă au rodit și semințele plantate de el. În timp ce frații lui iau lecții de franceză de la bursucul Ulric, el își păzește cu strășnicie cei șapte pepeni, de dimineață până seara. E drept că îi cam place să fie singur pe câmp și nici măcar Turnesol, fratele lui care vede pericole peste tot, nu-l poate convinge să renunțe.
Nimic nu pare să amenințe liniștea din colțul lor de lume. La un moment dat însă dispar misterios și pepenii, și Rostogol! Când află vestea, toți prietenii lui văd roz în fața ochilor de spaimă: oare cum poate fi salvat Rostogol într-o lume în care oamenii confundă atât de ușor un pepene cu un porcușor?
Rostogol, ultimul dintre fraţi adus de barza Flavia, s-a simţit de la bun început înghesuit în braţele mamei sale, alături de ceilalţi zece. Plus, că mama dădea semne uneori că nu-i deosebește prea clar pe Protocol, Alveol, Bebemol, Rotocol, Demisol, Nănămol, Kilomol, Peţiol, Staniol, Turnesol și Rostogol. Așa că Rostogol a stat stingher o vreme, apoi, după ce a mai crescut un pic și a înţeles cum e mersul la ferma unde locuiau, și-a pus în gând să fie un copil bun pentru mama și să se facă remarcat. (Rostogol păzește pepenii, Lavinia Braniște)
Rostogol păzește pepenii
Lavinia Braniște
© Editura Arthur, 2024
Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART
ISBN 978-630-321-572-3
În acest moment nu există recenzii pentru această carte
Lavinia Braniște
Lavinia Braniște (n. 1983, Brăila) Scriu poezii din școala primară și am crescut cu poveștile bunicului, care îmi mai făcea și jucării de carton și zmeie colorate, pe care mi le înălţa pe calea ferată – ,,la linie“. Tot cu bunicul intram în pepiniera de la linie pe sub un gard de sârmă și culegeam iarbă pentru găini și păpădii galbene pentru mama. Cu bunica tundeam scaieţi și-i puneam pe casă de Rusalii, iar a doua zi ne uitam să vedem cui i-a crescut mai mult norocul. Cărţile pentru copii au venit peste mine dintr-o întâmplare, după o pauză de douăzeci de ani, timp în care am schimbat joburi și chirii și m-am învăţat să trăiesc singură. Scriu pentru că-mi place să scriu. Și am avut nevoie de douăzeci de ani ca s-o spun fără jenă.
MAI MULT