Psihologia sportului de performanță

Înființată în anii 1920 cu intenția de a folosi ce se cunoștea
la momentul respectiv despre comportamentul uman pentru optimizarea
potențialului sportivilor și pentru creșterea stării de bine a
acestora, psihologia sportului a cunoscut apoi un declin de câteva
decenii. Aceasta a renăscut în 1965, odată cu înființarea
Societății Internaționale de Psihologia Sportului și cu
introducerea sa în rândul disciplinelor universitare în anii 1970
în Statele Unite ale Americii.

PSIHOLOGIA SPORTULUI DE PERFORMANȚĂ este un tratat cuprinzător,
bine documentat, cu o importantă componentă practică, tehnică,
util tuturor specialiștilor în domeniu. Autorii săi sunt nume de
marcă în această ramură relativ tânără a psihologiei, cu atât
mai promițătoare cu cât activitățile sportive încep să capete
un loc tot mai extins în viața oamenilor.

- autorii



CUPRINS

Capitolul 1 - Domeniul psihologiei sportului
Capitolul 2 - Psihologia performanței sportive
Capitolul 3 - Caracterizarea psihologică a sporturilor. Solicitarile
psihice în sport
Capitolul 4 - Psihologia antrenamentului
Capitolul 5 - Psihologia concursului
Capitolul 6 - Pregătirea psihică pentru concurs
Capitolul 7 - Conștientizarea activității sportivilor
Capitolul 8 - Practica reglării și autoreglarii stărilor psihice

BIBLIOGRAFIE

FIGURI
Figura 1.1. Triada cercetare — învăţământ — practică
Figura 1.2. Sistemul științelor psihologice aplicate activităților
corporale
Figura 1.3. Domeniile psihologiei sportului
Figura 2.1. Factorii de performanță în trei sporturi diferite
Figura 2.2. Factorii „capacităţii de lucru"" (Gujalovski)
Figura 2.3. Factorii de performanță (K.H. Bauersfeld și G.
Schröter)
Figura 2.4. Factorii capacității de performanță: factori
coordonatori. Factorii coordinativi sau capacități coordinative =
îndemânare, dexteritate și iscusință (sunt capacități
determinate de procesele de reglare și ghidare a gesturilor).
(Jürgen Weineck)
Figura 2.5. Factorii participanți la prestația fizică (Vassilis
Klissouras)
Figura 2.5. „Condiţiile"" realizării rezultatului sportiv
(V.B.Svarţ şi S.V. Hruşcev)
Figura 2.6. Structura aptitudinii generale motrice („G"" — motric)
— Epuran, 1968
Figura 2.7. Structura aptitudinii generale motrice („G"" — motric)
— Epuran, 1968
Figura 2.8. Schema de ansamblu a aptitudinilor performanțiale în
sport
Figura 2.9. Determinarea pluridisciplinară a antrenamentului sportiv
(Epuran, 1990)
Figura 2.10. Capacitatea psihică
Figura 2.11. Factorii dezvoltării capacității psihice (Epuran,
1980)
Figura 3.1. Caracterizarea psihologică a unui sport(probe/ ramuri)
Figura 3.2. Schema efectelor surmenajului
Figura 4.1. Un model sincron al pregătirii psihice
Figura 5.1. Trebuințe și motive – relații
Figura 5.2. Categoriile de atribuiri
Figura 5.3. Componentele comportamentului tactic (Fr. Mahlo, 1965)
Figura 5.4. Un profil „aisberg"" (Weinberg & Gould, 1995,p. 105)
Figura 5.5. Modelul „catastrofei"" (Weinberg & Gould, 1995, p. 105)
Figura 5.6. Variațiile anxietății în funcție de etapa în care se
găsește sportivul (Cratty, 1978)
Figura 5.7. Corelația dintre nivelul de anxietate și eficiența
activității
Figura 5.8. Efectele stresului asupra subiecților cu nivel redus și
cu nivel ridicat de anxietate (Cratty, 1978)
Figura 5.9. Stresul ca proces (McGrath, 1970)
Figura 5.10. Stresul ca stimul (Spielberger, 1972)
Figura 5.11. Concepte referitoare la procesul stresului (Martens,
1982)
Figura 5.12. Relația celor trei forme de agresivitate
Figura 6.1. Diacronia stărilor de preparație
Figura 6.2. Schema comportamentului competițional
Figura 6.3. Etapele planificării realizărilor și evaluării (după
J. D. McClements și Cal Botterill)
Figura 7.1. Conștientizarea activă
Figura 7.2. Un model aproximativ al conștientizării progresive
Figura 8.1. Schema focalizării atenției (Martens, 1987)
Figura 8.2. Imaginea ajutătoare pentru conștientizarea acțiunii
degetului
Figura 8.3. Schema procesului sofronizării (din L. Fernandez, 1988,
p. 60)
Figura 8.4. Concepția fundamentală a școlii sofrologice (A.
Caycedo, 1980)
Figura 8.5. Exerciții de respirație pentru calmarea emoțiilor
(recomandate de dr. Irina Holdevici)
Figura 8.6. Sukhâsana (poziția șezând confortabil)
Figura 8.7. Trikonâsana (poziția triunghiului)
Figura 8.8. Ardha‑Matsyendrâsana (răsucirea coloanei)
Figura 8.9. Ardha‑Matsyendrâsana (răsucirea coloanei)
Figura 8.10. Sarvangâsana (lumânarea — stând stâlp pe omoplaţi)
Figura 8.11. Halâsana (plugul sau stand pe omoplați cu picioarele
peste cap)
Figura 8.12. Varianta Matsyâsana – poziția peștelui
Figura 8.13. Varianta Matsyâsana – poziția peștelui
Figura 8.14. Varianta Matsyâsana – poziția peștelui
Figura 8.15. Bhujangâsana (poziția cobrei)
Figura 8.16. Shalabâsana (poziţia greierului sau a lăcustei)
Figura 8.17. Dhanurâsana (poziția arcului)
Figura 8.18. Paschimottanâsana (poziția cleştelui)
Figura 8.19. Paschimottanâsana (poziția cleştelui)
Figura 8.20. Siddhâsana (postura perfectă)
Figura 8.21. Poziția „jumătate‑pod""
Figura 8.22. Poziția „stând pe cap""
Figura 8.23. Masajul organelor abdominale
Figura 9.1. Factori ai coeziunii grupului
Figura 9.2. Cum se comportă subiectul față de ceilalți
Figura 9.3. Atributele conducerii
Figura 9.4. Raportul dintre „programare"" și stilul de conducere

TABELE
Tabelul 1.1. Definițiile psihologiei sportului
Tabelul 1.2. Pentru o activitate profesională eficientă
Tabelul 1.3. Cele două psihologii ale sportului
Tabelul 1.4. Principalele concepte ale psihologiei sportului
Tabelul 2.1. Științele și performanța
Tabelul 2.2. Factorii fundamentali ai reușitei sportive (R.N. Singer,
1972)
Tabelul 2.3. Prezența celor „4A"" în modelele teoretice ale
performanței (Epuran, 1990)
Tabelul 2.4. Lista unor atitudini specifice din sport
Tabelul 2.5. Componente ale capacității psihice
Tabelul 3.1. Moduri de caracterizare a sporturilor
Tabelul 3.2. Sursele informațiilor
Tabelul 3.3. Matricea tipurilor de activități sportive (M. Kodim,
1964)
Tabelul 3.4. Clase de solicitări
Tabelul 3.5. Tipuri de solicitări
Tabelul 3.6. Conduita în stări psihice de limită (Epuran, 1973)
Tabelul 4.1. Antrenamentul total
Tabelul 4.2. Antrenamentul „psihologic""/Asistența psihologică
Tabelul 4.3. Tipologia învățării motrice
Tabelul 4.4. Pregătirea psihică a sportivului
Tabelul 5.1. Două principii ale reglementării concursurilor (S.
Hermon)
Tabelul 5.2. Caracteristicile regulilor sportive (Morton Deutsch)
Tabelul 5.3. Teoria motivației de realizare (Weinberg & Gould, 1995)
Tabelul 5.4. Cum înțelegem teoriile motivației de realizare
(Weinberg & Gould)
Tabelul 5.5. Relația dintre stările metamotivaționale telice și
paratelice și nivelul preferat de activare
Tabelul 5.6. Factori stresanți competiționali
Tabelul 5.7. Manifestări comportamentale în situații de succes și
eșec (Ed. Friedrich, 1989)
Tabelul 6.1. Pregătirea psihică pentru concurs
Tabelul 6.2. „Produsele angajamentului"" (J.D. McClements & Cal
Botterill)
Tabelul 7.1. Principalele componente și aspecte ale conștienței de
sine
Tabelul 7.2. Căile conștientizării
Tabelul 8.1. Sinteza tipurilor și mijloacelor reglării stărilor
psihice
Tabelul 8.2. Conștientizare senzorială la trăgători
Tabelul 8.3. Cartela de control în antrenamentul de conștientizare
la tir
Tabelul 8.4. Două modalități distincte ale conștienței
Tabelul 9.1. Plasarea sporturilor colective după „distanța de
contact"" (Pierre Parlebas)
Tabelul 9.2. Avantaje și dezavantaje ale celor două „stiluri"" de
conducere (J.B. Cratty)
Tabelul 9.3. Factorii care realizează obiectivele și coeziunea
grupului (Antonelli & Salvini, 1978)

CASETE
Caseta 1. Paradigma „solicitări‑tensiune‑adaptare""
Caseta 2. Voință, acțiune, efort
Caseta 3. Factorii care condiționează „stări psihice de limită""
la sportivi
Caseta 4. Două principii ale reglementării concursurilor
Caseta 5. Caracteristicile regulilor sportive
Caseta 6. Caracteristici ale competițiilor sportive
Caseta 7. Teoriile motivației au aplicații și în sportul de
performanță
Caseta 8. Câteva tipuri de motivații pentru performanța înaltă
Caseta 9. Calități ale atenție


Editura Trei
Copyright © Editura Trei, 2022 pentru prezenta ediție
ISBN 9786064029676