În creștere

TITLU CÂȘTIGĂTOR AL PREMIULUI „MIHAI GIUGARIU” PENTRU CARTEA
DISCRETĂ A ANULUI 2023 ACORDAT DE ARCCA

„Nu știu cum face și desface frazele Mihai Mateiu, dar atunci
când le pune pe hârtie (sau, cel mai probabil, le înșiră pe
laptop), te ia cu totul în lumea lui, te trece un prag nevăzut și
te ține acolo, înăuntru, în interiorul unor povestiri care ard de
la prima și până la ultima pagină. Citind aceste mini-romane, e un
fel de captivitate solară, încântată, din care nu vrei să scapi
nici în ruptul capului. Și mai e o intensă trăire empatică, o
suprapunere inerentă cu personajele, chiar dacă viața lor literară
e una, iar viața fiecăruia dintre noi este alta. De mai bine de zece
ani, de când am citit, volumul lui de debut, și mai ales — o
bijuterie în toată regula —, mi-e dor de scrisul lui Mihai Mateiu
și îi tot aștept cartea cea nouă. Acum e aici, între aceste
coperți, iar pentru mine e ditamai bucuria."" FILIP FLORIAN

„Ce așteptăm noi, cei care iubim literatura, de la o carte? Să ne
spună o poveste credibilă, frumos scrisă, bine construită,
marcată de adevărul personajelor. Să ne facă să începem să
credem în adevărul personajelor, să ne însușim bucuriile și
tristețile lor, entuziasmele și supărările lor, iubirea și ura
lor, să simțim ceea ce ne spune orice carte bună, anume că și
viața noastră este extraordinară și că există personaje care se
intersectează miraculos cu destinul nostru și ni-l pot schimba.
Astfel de personaje ne oferă , reinventând pentru noi cele mai
intense trăiri din viețile noastre: copilăria, iubirea, deziluzia,
speranța."" MARIN MĂLAICU-HONDRARI

„Apoi, la un moment dat, Manuela s-a mișcat și fundul ei s-a lipit
de șoldul meu, iar asta m-a dat de tot peste cap — toată ființa
mea s-a concentrat în centimetrii aceia în care corpurile noastre se
atingeau, simțindu-i căldura prin grosimea hainelor. Cu coada
ochiului îi zăream conturul și îi puteam adulmeca, vag, mirosul
curat, de fată. M-a cuprins încet, intensificându-se până la
greață, dorința de a mă întoarce spre ea și a o lua în brațe
— voiam doar să fac asta, să nu-mi mai pese de nimic. Dar am
reușit să mă abțin. Cu un efort incredibil, m-am desprins de ea,
întorcându-mă cu spatele, și am încercat să mă gândesc la
altceva, să mă liniștesc, să adorm. N-am reușit însă, oricât
m-am chinuit, decât să intru în starea aia nesuferită dintre somn
și veghe, în care gândurile se-nvârt parcă în buclă și, deși
ar trebui să te ridici și să faci ceva ca să rupi filmul, rămâi
acolo, cu voința paralizată. Iar orele nopții s-au lungit
nesfârșit, seci și apăsătoare."" MIHAI MATEIU
Editura Trei
Copyright © Editura Trei, 2023 pentru prezenta ediție
ISBN 9786064029584