Cuvânt împreună despre rostirea românească. Prima ediție integrală (ebook)
de
Citești nelimitat
Adaugă la wishlist
Alegi prima carte gratuit, de la € 6,99 / lună cu 2 credite, anulezi oricând.
Ascultă sau citește în app
Despre Cuvânt împreună despre rostirea românească. Prima ediție integrală (ebook) carte
Ediție îngrijită şi cuvânt înainte de Grigore Vida
„Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ţi amintești de lucruri pe care nu le-ai învăţat niciodată. Căci orice cuvânt este o uitare și în aproape oricare s-au îngropat înţelesuri de care nu mai știi. Cum altfel am putea da folosinţă vie cuvintelor? Dar dacă în orice cuvânt există o parte de uitare, este totuși vorba de uitarea noastră și ea devine propria-ne amintire. Iar acesta e actul de cultură: să înveţi noutatea ca și cum s-ar ivi din tine.
Am vroit să pătrundem în «uitarea» românească. Ce stă sub ea poate fi bun, dar trebuie făcut cu adevărat bun, trebuie răs-bunat.
…Ce e de făcut, la drept vorbind, cu asemenea cuvinte, nu știm: un Eminescu al gândirii românești n-a apărut încă. Dar atâta vreme cât se vorbesc limbile popoarelor, și nu ale mașinilor, suntem datori să credem că s-ar putea ivi unul.“ — CONSTANTIN NOICA
„Apărut în ultimul an de viaţă al lui Noica, volumul Cuvânt împreună despre rostirea românească încheia proiectul său, început cu douăzeci de ani mai devreme, de explorare a «zăcămintelor filozofice ale limbii românești». Erau reunite, într-o formă revizuită, cele două lucrări în care Noica pătrunsese în «partea uitată» a unor cuvinte, dezvăluind o bogăţie nebănuită: Rostirea filozofică românească (1970) și Creaţie și frumos în rostirea românească (1973). Ele fuseseră publicate iniţial ca seriale de articole în diferite reviste ale vremii, iar această versiune originară aștepta să fie dezgropată pentru a constata că există de fapt trei straturi ale textelor. Sunt însă tot atâtea straturi de cenzură, ceea ce face ca versiunea din Cuvânt împreună să fie deopotrivă cea mai șlefuită și cea mai mutilată. Ediţia de faţă redă toate diferenţele semnificative între cele trei straturi de text, astfel încât, pentru prima oară, cititorul are acces la pasajele eliminate de cenzură, putând urmări în același timp evoluţia stilului și gândului noician. De asemenea, sunt reproduse în Anexă șase articole publicate în serialul «Creaţie și frumos» din revistă, dar neincluse în volum, precum și alte trei articole de la începutul proiectului lui Noica, rămase și ele în paginile periodicelor. Îmbogăţiţi cu aceste materiale noi, nu ne rămâne decât să-l însoţim pe filozof în coborârea sa în adâncurile limbii române.“ — GRIGORE VIDA
ISBN 978-973-50-8131-7
Editura Humanitas
În acest moment nu există recenzii pentru această carte
Constantin Noica
CONSTANTIN NOICA (Vităneşti-Teleorman, 12/25 iulie 1909 – Sibiu, 4 decembrie 1987). A debutat în revista Vlăstarul, în 1927, ca elev al liceului bucureştean „Spiru Haret“. A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1928-1931), absolvită cu teza de licenţă Problema lucrului în sine la Kant. A fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a Filozofiei şi membru al Asociaţiei „Criterion“ (1932-1934). După efectuarea unor studii de specializare în Franţa (1938-1939), şi-a susţinut în Bucureşti doctoratul în filozofie cu teza Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou, publicată în 1940. A fost referent pentru filozofie în cadrul Institutului Româno-German din Berlin (1941-1944). Concomitent, a editat, împreună cu C. Floru şi M. Vulcănescu, patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu şi anuarul Isvoare de filosofie (1942-1943). A avut domiciliu forţat la Câmpulung-Muscel (1949-1958) şi a fost deţinut politic (1958-1964). A lucrat ca cercetător la Centrul de logică al Academiei Române (1965-1975). Ultimii 12 ani i-a petrecut la Păltiniş, fiind înmormântat la schitul din apropiere. Cărţi originale, enumerate în ordinea apariţiei primei ediţii: Mathesis sau bucuriile simple (1934), Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz şi Kant (1936), De caelo. Încercare în jurul cunoaşterii şi individului (1937), Viaţa şi filozofia lui René Descartes (1937), Schiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou (1940), Două introduceri şi o trecere spre idealism (cu traducerea primei Introduceri kantiene a Criticii judecării) (1943), Jurnal filozofic (1944), Pagini despre sufletul românesc (1944), „Fenomenologia spiritului“ de G.W.F. Hegel istorisită de Constantin Noica (1962), Douăzeci şi şapte trepte ale realului (1969), Platon: Lysis (cu un eseu despre înţelesul grec al dragostei de oameni şi lucruri) (1969), Rostirea filozofică românească (1970), Creaţie şi frumos în rostirea românească (1973), Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti (1975), Despărţirea de Goethe (1976), Sentimentul românesc al fiinţei (1978), Spiritul românesc în cumpătul vremii. Şase maladii ale spiritului contemporan (1978), Povestiri despre om (după o carte a lui Hegel: „Fenomenologia spiritului“) (1980), Devenirea întru fiinţă. Vol. I: Încercare asupra filozofiei tradiţionale; Vol. II: Tratat de ontologie (1981), Trei introduceri la devenirea întru fiinţă (1984), Scrisori despre logica lui Hermes (1986), De dignitate Europae (lb. germ.) (1988), Rugaţivă pentru fratele Alexandru (1990).
MAI MULT