Fanfara lui Rostogol
de
citită de Sofia Mincă Borțun
Asculți nelimitat
Adaugă la wishlist
Alegi prima carte gratuit, de la € 6,99 / lună cu 2 credite, anulezi oricând.
Ascultă sau citește în app
Despre Fanfara lui Rostogol carte
Când ariciul Păducel primește de la o mătușă un bucium prețios, lung cât o zi de post, se și hotărăște să-l vândă. Or fi cântecele de jale numai bune pentru un arici morocănos, dar cui îi place să tot care după el asemenea măgăoaie? Doar că mușterii sunt greu de găsit pentru asemenea obiect de preț, mai ales acum când toți se pregătesc pentru marea Zi a Sperietorii. Da, ați auzit bine, copiii au inventat o zi de sărbătoare plină de muzică și veselie, în care să mănânce cu toții pe îndestulate. Iar Rostogol, întreprinzător ca întotdeauna, își pune codița roz la treabă și vine cu un plan de afacere: vor vinde bilete și vor cânta în fanfară! Cât de greu poate fi să cânți la niște instrumente muzicale?
— De unde și până unde fanfară? întrebă Ulric. Sper că știi ce presupune. Nu numai că va trebui să găsiți instrumentele, ci și să învățați să cântați la ele. Va trebui să știți notele muzicale! Va trebui să exersați zece mii de ore! Nimic nu se învață în mai puțin de zece mii de ore, zise el, moment în care dispăru misterios din mulțime și purcelul Nănămol.
— Eu am o tobă, zise Relu Iepu.
— Foarte bine! se bucură Rostogol. Eu am muzicuță. Mai găsim o trompetă și niște foițe de ceapă și gata. Vedeți? spuse el către Ulric. Trebuie doar să vrei. (Fanfara lui Rostogol, Lavinia Braniște)
Fanfara lui Rostogol
Lavinia Braniște
© Editura Arthur, 2024
Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART
ISBN 978-630-321-575-4
Promoțional inclus în catalogul Unlimited până la 31 decembrie 2024.
În acest moment nu există recenzii pentru această carte
Lavinia Braniște
Lavinia Braniște (n. 1983, Brăila) Scriu poezii din școala primară și am crescut cu poveștile bunicului, care îmi mai făcea și jucării de carton și zmeie colorate, pe care mi le înălţa pe calea ferată – ,,la linie“. Tot cu bunicul intram în pepiniera de la linie pe sub un gard de sârmă și culegeam iarbă pentru găini și păpădii galbene pentru mama. Cu bunica tundeam scaieţi și-i puneam pe casă de Rusalii, iar a doua zi ne uitam să vedem cui i-a crescut mai mult norocul. Cărţile pentru copii au venit peste mine dintr-o întâmplare, după o pauză de douăzeci de ani, timp în care am schimbat joburi și chirii și m-am învăţat să trăiesc singură. Scriu pentru că-mi place să scriu. Și am avut nevoie de douăzeci de ani ca s-o spun fără jenă.
MAI MULT
Sofia Mincă Borțun
