Filosofia inconștientului

Așa cum filosofia tradițională s-a străduit să spună totul
despre spirit din perspectiva conștientului, filosofia
inconștientului abordează spiritul din perspectiva zonelor
subliminale ale psihicului, mai superficiale sau mai profunde
(inconștient personal, inconștient colectiv). Două îi sunt ideile
structurante: „spiritul este impur"" și „există spirit
inconștient"". Ambele pun în discuție două dintre axiomele
filosofiei tradiționale, și anume „spiritul este pur"" și
„conștiința este consubstanțială spiritului"". În măsura în
care reconsideră spiritul dintr-o perspectivă unică, demersul meu
regăsește vocația sistematică a filosofiei, fără a urmări
realizarea ei integrală. Cititorul se întâlnește pe parcursul
lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica,
filosofia științei – toate regândite din perspectiva
inconștientului.
VASILE DEM. ZAMFIRESCU

În „Orizont și stil"", prima secțiune a Trilogiei culturii, vom
găsi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei și vom
putea urmări modul în care filosoful român înțelege să
încorporeze în teoria sa asupra culturii elementele din psihanaliză
pe care le consideră viabile. În același timp însă, Blaga, spirit
creator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate să brodeze
țesătura originală a „noologiei abisale"", prin care crede pe
bună dreptate că aduce o contribuție la dezvoltarea teoriilor
abisale. Prin această includere a unor idei psihanalitice în
edificiul său filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoare
se singularizează cu adevărat Blaga, sub aspectul relațiilor cu
psihanaliza, în cultura română.
V.D.Z.

CUPRINS
Cuvânt-înainte la ediția a treia
Cuvânt-înainte la volumul întâi
Cuvânt-înainte la volumul al doilea

I PRELIMINARII LA O FILOSOFIE A INCONȘTIENTULUI
1. Este posibilă o filosofie a inconștientului?
1.1. Cultura filosofică a lui Freud
1.2. Filosofia tradițională și perspectiva inconștientului
2. Ideea și conceptul de inconștient în istoria filosofiei
3. Inconștientul în psihanaliză
3.1. Factualitatea teoriei freudiene
3.2. Conținuturile inconștientului și structura psihicului. Natură
și cultură în psihanaliză
4. Filosofie și psihanaliză. Tur de orizont contemporan
4.1. Psihanaliza — obiect al teoriei și filosofiei științei
4.2. Evidențierea și fructificarea implicațiilor filosofice ale
psihanalizei
4.3. Psihanaliza filosofiei

II IMPURITATEA SPIRITULUI: PSIHANALIZA CA HERMENEUTICĂ
1. Hermeneutică și filosofie
2. Hermeneutica psihanalitică și relația spirit suflet
3. Principiile hermeneuticii psihanalitice
4. Spiritul inconștient și problema psihologismului
5. Actul ratat și cogito ul cartezian. Problema subiectului
6. Interpretarea visului — paradigmă a hermeneuticii psihanalitice.
Dorința
7. Hermeneutica simptomului nevrotic. Dorința și legea
7.1. Complexul Oedip în isterie
7.2. Sensul fobiei micului Hans
7.3. Nevroza ca negativ al perversiunii
7.4. Complexul Oedip în nevroza obsesională
7.5. Nevroza și condiția umană
8. De la psihologia inconștientului la estetică: Witz ul
8.1. Plăcerea estetică
9. Estetica psihanalitică: complexul Oedip în literatură
9.1. Straniul și complexul Oedip
9.2. Hamlet și Oedip
9.3. De la Frații Karamazov la Totem și tabu
9.4. Paradigma literară a psihanalizei: Oedip rege
9.5. Romanul, gen oedipian?
10. De la psihanaliza religiei la religia psihanalitică. Freud și
Jung
10.1. Nevroză, artă, religie
10.2. Religie și dorință
10.3. Elemente religioase în psihanaliză
11. Impuritatea moralei: resentiment și morală
11.1. Fenomenologia și psihologia resentimentului
11.2. Sociologia resentimentului
11.3. Valorizarea produselor culturale ale resentimentului
12. Psihanaliza spiritului științific
12.1. Inconștientul personal și științele naturii
12.2. Inconștientul colectiv și științele naturii
12.3. Calea spre obiectivitate în științele omului
13. Hermeneutica psihanalitică — propedeutică la spiritul liber

III ANTROPOLOGIA PSIHANALITICĂ
1. Psihanaliza ca hedonism
1.1. Sexualitatea infantilă sau plăcerea ca scop în sine
1.2. Scurt excurs despre anaclisis
1.3. Paradigma sexualității infantile
1.4. Mica pubertate
1.5. Dublul început al vieții sexuale
1.6. Dovezi indirecte despre existența sexualității infantile
1.7. Este copilul un „pervers polimorf""?
1.8. Fundamentul biologic al sexualității infantile
2. Hedonismul în istoria filosofiei. O parafrază marcusiană
2.1. Locul psihanalizei
3. Freud — critic al culturii
3.1. Restrângerea plăcerii sexuale
3.2. Reprimarea agresivității ca sursă de neplăcere
3.3. Critică și conformism
3.4. Este posibil un principiu nerepresiv al realității? O altă
parafrază marcusiană
4. De la antropologie la ontologie: Eros și Thanatos
4.1. Erosul sau pulsiunile vieții
4.2. Thanatosul — un instinct „filosofic""?
4.3. Confruntarea dintre Eros și Thanatos ca fundal al vieții
5. Desexualizarea psihanalizei sau teoria relației cu obiectele ca
psihanaliză a socialității. Glose la o lucrare de sinteză
5.1. Schimbare de paradigmă în psihanaliză?
5.2. Margaret Mahler sau eșecul armonizării celor două teorii
5.3. Teoria celor doi factori — o soluție echilibrată
5.4. O poziție radicală — renunțarea la teoria instinctelor
5.5. O nouă viziune asupra omului?

IV NOOLOGIA ABISALĂ
1. Freud și „inconștientul de sus""
1.1. Formarea Supraeului
1.2. În căutarea originarului: Supraeul precoce
1.3. Morala inconștientă și morala conștientă
1.4. Maturitatea morală
1.5. Comunismul și infantilizarea morală
2. Spiritul inconștient ca arhetip la C.G. Jung
2.1. Premise filosofice: psihologia analitică sau a complexelor ca
noologie abisală
2.1.1. Dimensiunea arhetipală a moralei: a priori ul jungian
2.1.2. Excurs: o perspectivă lamarkistă asupra formării
arhetipurilor
2.1.3. A priori formal sau material?
2.1.4. Între psihologism și misticism: problema reducționismului
2.1.5. Spirit, suflet, corp
2.1.6. Metapsihologia jungiană
2.2. Principii și metode pentru cunoașterea spiritului inconștient
2.3. În lumea spiritului inconștient
2.3.1. Caracteristicile arhetipurilor — o încercare de sinteză
2.3.2. Un inventar al arhetipurilor tipice și atipice
2.3.2.1. Arhetipuri sau existențiale?
2.3.2.2. Arhetipuri neîncadrabile
2.3.2.3. Câteva arhetipuri tipice
2.4. Simbolul — vehicul al arhetipurilor
2.4.1. Relația Freud Jung sau contradicția unilaterală
2.4.2. O ilustrare: simbolurile geometrice ale Sinelui
2.5. Domeniile de manifestare ale arhetipurilor
3. De la arhetipuri la factori stilistici
3.1. Psihanaliză, publicistică, dramaturgie
3.2. Filosofia culturii ca noologie abisală
3.3. Arhetipuri și factori stilistici
3.4. De la transcendental la transcendent
3.5. Manifestare simbolică și personanță

Bibliografie

Editura Trei
Copyright © Editura Trei, 2006, 2007, 2009, 2016
ISBN 9786064029546