Frontieriștii (ebook)
de
Citești nelimitat
Adaugă la wishlist
Despre Frontieriștii (ebook) carte
Statisticile oficiale ale Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați indicã faptul că, între 1969 și 1989, peste 100 000 de români au cerut azil politic în Occident. Cei mai mulți au trecut fraudulos frontiera spre Iugoslavia sau Ungaria, expunându-se unor riscuri enorme: puteau fi prinși și aruncați în pușcărie pentru mulți ani, sau puteau fi împușcați pe frontierã. Transfugilor li se spunea „frontieriști“.
Pentru autoritățile comuniste și pentru grãniceri, „frontierist“ era sinonim cu „infractor“: Codul Penal al RSR incrimina, la art. 245, atât trecerea frauduloasă a frontierei, cât și tentativa, ca „infracțiuni contra autorittății“, pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Pentru cei care scăpau, statutul de „frontierist“ devenea o monedã de schimb pentru azil politic într-o țară democratică. Cei care au trecut cu bine sunt azi cetățeni ai lumii, în Europa de Vest, în SUA, în Canada sau în Australia. Sute de transfugi și-au găsit sfârșitul pe fâșie, împușcaþi de grăniceri și îngropați în cimitirele locului.
Editura Curtea Veche
ISBN 9786064409027
În acest moment nu există recenzii pentru această carte
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca este ziaristă și predă, ca profesor universitar, jurnalismul. A lucrat în echipe prestigioase la Radio Europa Liberă, la publicații ca Revista 22, Expres, Timișoara sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timișoara, studio regional pe care l-a condus șase ani. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaționale și naționale. În afara sutelor de articole de presă, emisiuni de radio și televiziune care fac parte din viața unui jurnalist activ, a publicat volumele Televiziunea regională în România, Ghid de comunicare pentru jurnaliști și purtători de cuvânt, Mesajul lui Crypto, Învață să învingi, Media culpa, Istoria recentă în mass-media. Frontieriștii, Abolirea timpului buimac. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta și președinta EUNIC-Ungaria. În 2005 a primit Distincția Culturală a Academiei Române, iar în 2012 Distincția pentru Diplomație Culturală a Ministerului Culturii din Ungaria. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.
MAI MULT