Greuceanu și alte basme
de
citită de Ștefan Ruxanda
Asculți nelimitat
1h
Adăugă la wishlist
Alegi prima carte gratuit, de la € 6,99 / lună cu 2 credite, anulezi oricând.
Ascultă sau citește în app
Despre Greuceanu și alte basme carte
Petre Ispirescu a rămas în literatura română mai ales prin culegerea Legende sau basmele românilor, care cuprinde 37 de basme, apărută pentru prima oară în 1882. Editor, folclorist, scriitor și tipograf, Ispirescu a cules basme populare românești pe care le-a repovestit cu har, publicându-le în volum la îndemnul lui Vasile Alecsandri. Deși basmele sale sunt culese, autorul și-a adus aportul personal, fără să întineze autenticitatea populară a limbajului, a construcției narative. Ispirescu a pus într-un tipar nou un material redescoperit, acordându-i astfel valoare până în zilele noastre.
Volumul cuprinde: „Fata săracului cea isteață” (00.00.18), „ Zâna munților” (00.21.21), „ Balaurul cel cu șapte capete” (00.36.27), „ Zâna zânelor” (00.50.50), „Greuceanu” (01.08.53), „Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat” (01.36.00), „Hoțul împărat” (02.10.00), „Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei” (02.40.10)
În acest moment nu există recenzii pentru această carte
Petre Ispirescu
Petre Ispirescu s-a născut în 1830 la București, în mahalaua Pescăria Veche, în familia frizerului Gheorghe Ispirescu. A fost editor, folclorist, povestitor, scriitor și tipograf. A rămas în istoria literaturii române prin culegerile sale de basme populare românești, repovestite. A studiat cu dascăli de pe lângă biserici și la 14 ani a intrat ucenic la o tipografie, devenind ulterior tipograf calificat. Activitatea de tipograf l-a pus în legătură cu scriitori importanți ai vremii: Nicolae Filimom, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu etc. În 1862 a publicat primele basme culese de el în Țăranul român, ca apoi, împreună cu alte texte, să apară într-un volum. După 1866 a devenit director al Imprimeriei de Stat, ca după doi ani să înființeze Noua tipografie a laboratorilor români, alături de alți trei asociați. În 1872, a publicat Legende sau basmele românilor. Ghicitiori și proverburi, cu o prefață de B. P. Hasdeu, în 1873, Snoave sau povești populare, iar în 1876, Ispravele și viața lui Mihai Viteazul. În 1882, la îndemnul lui Vasile Alecsandri, care și prefațează ediția, Ispirescu reunește toate textele culese într-o culegere completă: Legende sau basmele românilor. Scriitorul s-a stins din viață la 21 noiembrie (sau 27 noiembrie conform altor surse) 1887.
MAI MULT
Ștefan Ruxanda
A aterizat pe lume la sfârșitul anului 1982, într-un frumos oraș de munte, Piatra Neamț. Din răsputeri a încercat să nu-și supere părinții prea mult. Și chiar i-a ieșit până prin clasa a IX-a, când a descoperit că pădurile din jurul liceului Rareș și repetițiile actorilor de la Teatrul Tineretului erau mai fascinante decât băncile din clasă. „Virusat” fiind, nu a putut decât să dea la UNATC, Arta Actorului. Din 2005, adică de când a terminat facultatea, se dă în spectacole prin București și prin țară. Le este foarte recunoscător maeștrilor care l-au format, colegilor care l-au suportat, directorilor care l-au refuzat și regizorilor care l-au învățat. Acum câțiva ani a fondat o companie de teatru, Red Nose Society (rednosesociety.ro) și a montat câteva producții (traducere, regie, actorie, pr, marketing, etc). Încă nu a găsit nimic care să îl bucure mai mult decât să vadă un spectacol de la faza de „idee pe hârtie” la seara premierei sau la „alo, vezi că plecăm în turneu!”.
MAI MULT