Povestea lui Harap-Alb și alte povești
de
citită de Cristian Gheorghe
Asculți nelimitat
2h 37m
Adaugă la wishlist
Despre Povestea lui Harap-Alb și alte povești carte
Poveștile lui Creangă, deși își au sursa în creația populară, au ieșit „din circuitul folcloric” și au devenit operă de autor, datorită talentului său de povestitor genial. De aceea criticul George Călinescu îl consideră „Homer al nostru”, iar opera sa – „epopee a poporului român”.
Creangă continuă prin poveștile sale tradiția literară a lui Ion Neculce, Anton Pann, Constantin Negruzzi. Prin oralitatea stilului, folosirea de proverbe și zicători se înrudește direct cu Povestea vorbei a lui Anton Pann.
Mircea Vulcănescu a reușit să concluzioneze cel mai bine ce simte cititorul: „În Creangă, fiecare român se recunoaşte ca atare, cu tot ce are mai de preţ al lui. În Creangă, fiecare se simte crescut om întreg, la statul fiinţei lui adevărate.”
Volumul cuprinde:
Povestea lui Harap-Alb
Fata babei și fata moșneagului
Soacra cu trei nurori
Punguța cu doi bani
Recenzii
Aproape teatru radiofonic Felicitări pentru accent
Ion Creangă
Ion Creangă s-a născut la 1 martie 1837 (sau la 10 iunie 1839, după un înscris oficial), la Humuleşti, în ținutul Neamţului. Părinţii săi au fost Ştefan a Petrii Ciubotariul şi Smaranda Creangă, „răzeşi fără pământuri”. Ion a fost primul născut dintre cei opt copii ai familiei sale. Începe cursul primar în satul natal, ca apoi să-și continue studiile la școlile din Broșteni, Târgu Neamț, la Școala Catihetică din Fălticeni și la Seminarul de la Socola, din Iași. Se căsătorește cu Ileana Grigoriu în 1859, fiind apoi hirotonosit diacon. În 1860 se naște fiul său, Constantin. Urmează ani tulburi, se înscrie la Facultatea de Teologie, pe care o va abandona în scurt timp, și la Școala Normală Vasiliană de la Trei Ierarhi, al cărei director era Titu Maiorescu, pe care o absolvă în 1865. Este institutor și diacon, publică în 1868 „Metoda nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primare”, alături de C. Grigorescu, G. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu şi A. Simionescu, iar în 1871 „Învăţătoriul copiilor – carte de cetit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove şi buchi, cuprinzând învăţături morale şi instructive”, alături de C. Grigorescu și V. Răceanu. Pentru că refuză să respecte obiceiul preoțesc și apare tuns în biserică și cu pălărie, iar în 1873 scrie câteva articole considerate ca aducând atingere preoțimii, este destituit din cler și pierde și slujba de institutor. Tot atunci obține divorțul și se retrage la „bojdeuca din Ţicău", împreună cu Tinca Vartic, cu care va conviețui până la sfârșit. Un an mai târziu își reia postul de institutor. În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, numit într-o comisie de examinare a cărţilor didactice. Ajunge astfel în cercul Junimii şi începe să publice poveşti şi povestiri în Convorbiri Literare. La îndemnul prietenului său Eminescu, pune pe hârtie Amintiri din copilărie, din care va vedea tipărite primele trei părți. Starea sa de sănătate i se înrăutăţeşte și vestea morţii lui Eminescu îl afectează foarte mult. După ani de suferinţă, Creangă se stinge la 31 decembrie 1889, în urma unui atac cerebral. Partea a IV-a din Amintiri din copilărie va fi publicată postum, în anul 1892.
MAI MULT
Cristian Gheorghe
Cristian Gheorghe s-a născut în 1976, la Galați. Este licențiat în actorie la UNATC București (clasa prof. Ion Cojar si Ștefan Radof), unde a urmat și cursurile unui master în regie (clasa prof. Alexa Visarion). În prezent, este actor al Teatrului Dramatic Fani Tardini din Galați, pe scena căruia a interpretat nenumărate roluri de facturi diferite. Ca regizor a montat un număr de 17 spectacole în țară, dar și în străinătate. În filme, a fost distribuit de regizori precum Nae Caranfil („Filantropica”), Mircea Mureșan („Azucena”), Cristian Comeaga („Cel ales”), Ciprian Brasoveanu („Cafe Journal”).
MAI MULT